
Alimentaţia din ziua de azi a copiilor este destul de monotonă, din cauza lipsei de flexibilitate a acestora. Dar oare, ce conduce la această lipsă de flexibilitate? De ce nu ne putem convinge copii să mănânce ceea ce trebuie?
O fi din cauză că nu au fost obişnuiţi de mici cu varietatea în farfurie? Din cauza lipsei modelelor de alimentație sănătoasă din familie sau poate, tentațiile sunt prea mari?
Educaţia nutriţională trebuie să înceapă cât mai devreme, imediat după vârsta de 6 luni. Astfel, copilul are toate şansele să se dezvolte într-un adult sănătos.
Haide să luăm parte împreună la această educație nutrițională, astfel încât să le putem oferi copiilor noștri tot ceea ce este mai bun!
Adesea, atunci când ne gândim la alimentație sănătoasă sau macronutrienți, ne gândim la energie, la scăderea în greutate sau ceva tip de dietă complicată. Totuși, când vine vorba de nutriția celor mici, macronutrienții au cu totul altă pondere. Copii au nevoie de carbohidrați, grăsimi și proteine în proporții optime, astfel încât să se dezvolte sănătos și armonios.
De ce le spunem ”uriașii”? Pentru că fiind MACRO - corpul are nevoie de ei în cantități mai mari.
Carbohidraţii (sau glucidele) au rolul de a produce energie. Fără ei copii ar fi lipsiţi de energie şi nu s-ar putea dezvolta corespunzător.
Se împart în două mari categorii, simpli şi complecşi.
Carbohidraţii simpli sunt reprezentaţi de făina albă (şi toţi derivaţii ei – pâine albă, paste, orez alb etc.), zaharuri (alimente ce conţin zahăr). Au proprietatea de a se absorbi rapid în sânge sub formă de glucoză, fapt ce determină creşterea bruscă a zahărului din sânge, precum şi metabolizarea lui în acelaşi mod alert. Acest lucru dă o stare de energie de scurtă durată, urmată apoi de o stare de moleşeală, somnolenţă şi dificultate de concentrare (din cauza oscilaţiilor glicemice).
Carbohidraţii complecşi sunt reprezentaţi de făina integrală şi toţi derivaţii ei (pâine integrală, paste integrale, orez sălbatic/integral), cartofi, legume şi leguminoase. Aceştia au proprietatea de a se absorbi lent în sânge, nu provoacă o creştere rapidă a zahărului din sânge şi astfel conferă energie de lungă durată. Care crezi că sunt de preferat dintre cele două tipuri de carbohidrați?
Proteinele au un rol decisiv în alimentaţia celor mici, fără ele nefiind posibilă creşterea şi dezvoltarea: muşchilor, părului, pielii şi organelor interne. Mai mult, anticorpii sunt formaţi majoritar din proteine, astfel că rezistenţa sistemului imunitar în lupta cu infecţiile ar fi scăzută fără aportul acestora.
Se recomandă ca jumătate din proteine să fie de origine animală (pui, curcan, peşte, porc, vită, ouă, lactate şi derivate lactate) şi jumătate de origine vegetală (leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut, soia).
Ultimul uriaș, lipidele (grăsimile) sunt extrem de importante în alimentaţia copiilor, având un rol bine determinat în dezvoltarea sistemului nervos. Fără acestea, vitaminele liposolubile (ce se dizolvă în grăsimi) A, D, E, K nu s-ar absorbi în organism.
Există mai multe tipuri de grăsimi: saturate, pe care le întâlnim în: unt, lapte, brânză etc.
mononesaturate, care se găsesc în: uleiul de măsline, avocado, unt de arahide şi seminţe și polinesaturate, catalogate ca fiind grăsimi sănătoase şi reprezentate în principal de cei doi acizi graşi esenţiali - omega 3 şi omega 6. Îi numim esenţiali, deoarece nu pot fi sintetizaţi de organism şi astfel este necesar aportul lor, din alimentaţie. Aceste grăsimi se găsesc în: nuci, seminţe de in, ulei de in, somon – surse de omega 3, porumb şi soia – surse de omega 6.
Acum că ai aflat despre tot ceea ce trebuie să se regăsească în farfuria copilului tău, crezi că ai putea să îi oferi mesele echilibrate și nutritive de care are nevoie?
![]() |
Iulia Hădărean nutriționist-dietetician
|